Victor Babeș (1854-1926)

0
370

VICTOR BABEŞ

Fondatorul şcolii româneşti de microbiologie.
(n. 4 iulie 1854, Viena – d. 19 octombrie 1926, Bucureşti)

Și-a închinat viața științei și modului în care aceasta putea preveni sau vindeca bolile infecțioase. A publicat, împreună cu savantul francez Victor Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume.A introdus vaccinarea antirabică în România. Cercetările sale sunt considerate precursoare ale unei noi ere în medicină: cea a antibioticelor.

Se pare că decizia de a urma o carieră medicală nu a fost prima opțiune a tânărului Victor Babeș, Inițial, s-a înscris la Conservator, însă a renunţat în scurt timp, în momentul în care sora sa, Alma, a fost răpusă de una dintre cele mai cumplite boli ale secolului – tuberculoza. Marcat profund de această tragedie, tânărul Victor Babeş a decis să urmeze o carieră în medicină şi să ajute oamenii suferinzi. În 1874 intră la Facultatea de Medicină de la Budapesta, apoi își ia doctoratul la Viena (1878).

Între anii 1874 şi 1881 îşi începe activitatea ştiinţifică la Budapesta, ca asistent în laboratorul de anatomie. Atras de microbiologie, după studierea descoperirilor omului de ştiinţă francez Louis Pasteur, pionier în domeniul microbiologiei, pleacă la Paris, unde lucrează chiar în laboratorul acestuia. Împreună cu savantul francez Victor Cornil, publicăîn anul 1885 primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat Les bactéries et leur role dans l’anatomie ey l’histologie pathologiques des maladies infectieuses, prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe.

Între anii 1885 şi 1886 lucrează la Berlin, cu Rudolf Virchow, patolog german şi fondatorul patologiei celulare, şi Robert Koch, bacteriolog german, care a descoperit bacilul tuberculozei şi a primit premiul Nobel.

În anul 1881 primeşte titlul de conferenţiar, iar în 1885 postul de profesor asociat de histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 îşi începe activitatea în ţară, fiind chemat la Bucureşti să predea la Catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie.

Principiul imunității și baza de tratament de întărire a organismului pentru a lupta cu infecțiile care afectează buna funcționare a corpului uman au fost descoperite și puse la punct de doctorul Victor Babeș.

Primele experimente au fost făcute pentru a imuniza împotriva turbării. Pornind de la descoperirile lui Louis Pasteur, Victor Babeș își dezvoltă o metodă individuală de lucru, iar una dintre observațiile sale constă în faptul că la baza procedeului de imunizare stă o lege generală. Baza tratamentului a fost introducerea în organismul uman suferind a unor anticorpi, substanțe de vindecare, provenite de la animale vaccinate anterior împotriva unei infecții. Acest procedeu se numea ,,seroterapie” și a fost aplicat pentru bolii infecțioase precum tetanos, difterie, holeră.

Cercetările sale audemonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina bolnavilor şi a evidenţiat peste 40 de microorganism patogene. A descoperit o clasă de paraziţi care cauzează felurite îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul internaţional de zoologie din anul 1900, de la Londra, aceşti paraziţi au fost clasificaţi Babesia.Activitatea savantului a influenţat astfel dezvoltarea medicinei veterinare, aducând orientări noi, legate de obiectivele medicinei profilactice.

În anul 1892, publică în colaborare cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie Patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române;este membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare.

Victor Babeş a fost preocupat permanent de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, în special în combaterea şi prevenirea pelagrei – ”boala sărăciei”, cum o numea savantul – subliniindu-i esenţa socială, prin studierea cauzelor acestei boli, care avea extindere în masă. A subliniat în permanență necesitatea unui minim de educație sanitară a oamenilor. S-a dedicat cercetării anumitor boli considerate fără leac la vremea respectivă: ciumă, holeră, tifos, tuberculoză, răpciugă, lepră, sifilis, dar a căutat și soluții pentru viroze ca rujeola, vărsatul, gripa, scarlatina, febra aftoasă etc.

A fost preocupat de problemele medicinei profilactice punând în evidenţă importanța alimentării cu apă a localităţilor, a unei organizări ştiinţifice a luptei antiepidemice etc.

Victor Babeş a pus bazele publicaţiilor “Analale Institutului de Patologie şi Bacteriologie”, “România medicală” şi “Archives des sciences médicale”.

În onoarea savantului român, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicaleîi poartă numele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *