DIMITRIE GEROTA
Primul radiolog şi radioterapeut român.
(n.17 iulie 1867, Craiova – d. 3 martie 1939, Bucureşti)
Personalitate remarcabilă a timpului său, chirurg specializat în chirurgia urologică, întemeietor de așezământ medical, cercetător de excepție, profesor despre care Brâncuși spunea că era recunoscut printre studenți pentru ”seriozitatea şi punctualitatea cu care îşi îndeplinea sarcinile didactice, pentru expunerile clare şi deloc pedante”
Născut într-o familie cu opt copii, Dimitrie Gerota a dovedit, de mic, că are aplecare către studiu, astfel că tatăl său, preot, îl susține în tot efortul de învățare pentru a deveni medic. Este admis în 1886 la Facultatea de Medicină din Bucureşti, iar în 1892 obține titlul de doctor în medicină. Un an mai târziu, câștigă concursul care-i permitea să ocupe un post de medic de regiment și la diferență de o lună, bursa „Simonide” acordatã de Ministerul Instructiunii Publice pentru perfectionare în străinătate, astfel că următorii patru ani își continuă studiile medicale în Franţa şi Germania.
Întors în țară în 1897, devine profesor de anatomie la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, unde l-aavut ca student pe Constantin Brâncuşi. Între cei doi se leagă o prietenie durabilă, primul ecorseu(“Jupuitul”) realizat de Brâncuşi ca lucrare de absolvire a Școlii de Arte fiind, în bună măsură, rezultatul învăţăturilor și îndrumării lui Gerota. Ulterior, Brâncuşi, susţinut de profesor, a mai făcut câteva exemplare ale lucrării, acestea aflându-se acum în Colecţia Muzeului de Anatomie din Iaşi, la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi în patrimoniul Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuşi să plece la Paris şi-i va asigura, pentru o bună perioadă, un venit lunar.
În anii următori, ocupă mai multe funcții: este asistent al Institutului de ginecologie din București (1898); este angajat de Ministerul de Război pentru a preda cursul de Radiografie si Radioscopie la Institutul Medico-militar din București (1899); devine asistent al Institutului de anatomie topograficăși chirurgicală din București. În 1904, după terminarea secundariatului, candidează la catedra vacantă de urologie, dar nu este numit, fiind astfel lipsit de posibilitatea de a practica chirurgia, ceea ce îl determină să se gândeascã la construirea unui sanatoriu propriu. Cinci ani mai târziu, este inaugurat Sanatoriul „De chirurgie și faceri”, proprietatea profesorului Dimitrie Gerota, unde va opera până la sfârsitul vieții. Apropiații săi stau mărturie că profesorul a făcut numeroase acte de caritate, oferind îngrijire şi efectuând intervenţii chirurgicale pro-bono persoanelor defavorizate; tot aici, profesorul Gerota a înființat un muzeu de mulaje anatomico-chirurgicale, lucrate în întregime de el.
Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia şi fiziologia vezicii urinare şi a apendicelui; a conceput o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate ca “metoda Gerota”. A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă numele, fiind denumită în tratatele de urologie contemporane “fascia Gerota”.A făcut primele radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog şi radioterapeut român.De altfel, introducerea în medicina românească a radiografiei şi radioterapiei i-a adus,în anul 1916,titlul de membru corespondent al Academiei Române.
Dar portretul profesorului Gerota ar fi incomplet dacă am uita participarea sa la evenimentele sociale și politice ale vremii sale; stau mărturie numeroasele sale articole de atitudine civică, unele dintre ele cu consecințe pentru autor. În 1935, în urma publicării unor materialeîn care criticã aspru persoana și politica regelui Carol al II-lea, Dimitrie Gerota este arestat și încarcerat la Malmaison. Este eliberat însă, după câteva zile, în urma protestelor studenților mediciniști.
Ca dovadă a importanței moștenirii medicale lăsate de profesorul Dimitrie Gerota, actualul spital al Ministerului de Interne din București, care s-a dezvoltat plecând de la fostul Sanatoriu,îi poartă numele.
(surse: Medicalstudent.ro, http://www.medicalstudent.ro/publicatii/dimitrie-gerota-si-jupuitul-lui-brancusi.html
Revista Chirurgia, http://www.revistachirurgia.ro/cuprinsen.php?EntryID=236)