SOFIA IONESCU-OGREZEANU
Prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei.
(n. 25 aprilie 1920, Fălticeni – d. 21 martie 2008, Bucureşti)
1944. Bucureștiul devenise ținta constantă a aviației Aliaților. În pavilionul de spital de război special amenajat, dr. Dimitrie Bagdasar și echipa sa operau zi-lumină; mulți răniți, soldați sau civili, mult prea mulți față de numărul medicilor existenți. Un copil rănit este adus în comă; avea nevoie urgentă de o intervenție pe creier, însă toți medicii operau. Tânăra studentă în ultimul an la medicină, Sofia Ogrezeanu, se oferă să facă intervenția și salvează copilul. ”Dumneata ai aptitudini. Rămâi la neurochirurgie”, i-a spus profesorul Bagdasar după operație, convins că are harul să opereze.“Această operaţie mi-a decis viaţa pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, şi mi-a adus-o la 180 de grade faţă de ceea ce îmi propusesem eu, o viaţă liniştită de medic internist în oraşul meu natal, Fălticeni”, mărturisește, după ani, cea care va deveni prima femeie neurochirurg din SE Europei.
Sofia Ogrezeanu a urmat cursurile Liceului de Fete Fălticeni şi ale Şcolii Centrale de Fete “Marica Brâncoveanu” din Bucureşti.Și-a dorit să devină medic încă de la 16 ani, iar familia a sprijinit-o, deși a acceptat cu greu decizia Sofiei. Se înscrie la Facultatea de Medicină Umană din Bucureşti, în 1939. Studentă încă, execută un prim stagiu de practică la oftalmologie, altul în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, de lângă Fălticeni, apoi un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr.9 din Bucureşti, intrând astfel în prima echipă neurochirurgicală, care lucra fără odihnă, din cauza răniţilor de război, considerată echipa de aur”, alături de prof.dr. Dimitrie Bagdasar şi doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu(cel care îi va deveni soț la finalul războiului). Programul era extrem de sever: între ora 5 dimineaţă şi până târziu în noapte.
În 1945, Sofia Ionescu-Ogrezeanu îșisusţine doctoratul şi secundariatul în neurochirurgie în anul următor când este şi încadrată medic primar la Clinica Spitalului “Dr. Gh. Marinescu”. Proaspătul cuplu a locuit timp de 7 ani în spital, asigurând gardă permanentă, în 15 ani neavând concediu de odihnă. Într-un interviu târziu, Sofia Ionescu-Ogrezeanu mărturisea că, practic, cei doi copii ai ei ”parcă nu au avut mamă!”
Sofia Ionescu era renumită pentru rapiditate, pentru găsirea tehnicii celei mai potrivite fiecărui caz. A lucrat în echipă, ani întregi, alături de doctorul Constantin Arseni și de soțul ei, doctorul Ionel Ionescu.A găsit, totodată, timp și pentru instruirea tinerilor medici, și pentru redactarea unor lucrări ştiinţifice importante.
Sofia Ionescu Ogrezeanu povestește că, în1970,a însoțit o pacientă, membru al Ambasadei Franţei, la Paris şi Lyon. Medicii francezi nu puteau să creadă că în faţa lor se află o femeie neurochirurg. O roagă să le arate mâinile, pentru a se convinge că are acea bătătură pe inelar, specifică neurochirurgilor (ca urmare a folosirii “pensei gouge”, instrument cu ajutorul căruia se rupe osul la efectuarea de operaţii pe creier sau pe coloană). După 25 de ani de operat la secţia de tumori cerebrale şi 22 de ani la secţia de compresiuni vertebra-medulare, bătătura era extrem de vizibilă.
Mâinile firave ale doamnei doctor, cu degete fine şi bătătură de neurochirurg, au salvat sute de vieţi până în anul 1990, când s-a pensionat,după operația de cataractă care a pus-o în imposibilitatea de a mai opera. Și-a continuat, însă,activitatea științifică. Este cunoscută în lumea întreagă pentru contribuţiile sale remarcabile în domeniul neurochirugiei, în special pentru operaţiile pe măduva spinării şi pe creier şi pentru lucrările ştiinţifice apărute în revistele de specialitate.
Pentru meritele profesionale deosebite, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost răsplătită cu Semnul de Distincție al Crucii Roșii (1943), cu insigna „Evidențiată în Munca Medico-Sanitară (1957), cu medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (1964), cu medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972).
În 1996 devine membru al Societății Române de Istoria Medicinii, iar în 29 martie 1997, Membru Emerit al Academiei de Științe Medicale. Cea mai înaltă distincție din România, Steaua Republicii, în grad de cavaler, îi este conferită în 2008.
Dupa îndelungate cercetări iatro-istorice de peste 30 de ani, la 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc, a fost atestat faptul ca doamna doctor Sofia Ionescu-Ogrezeanu este prima femeie neurochirurg din lume.Totuşi, într-un interviu acordat Eugeniei Vodă,la Televiziunea Română, doamna doctor continuă să spună că certitudinea ei se limitează la statutul de ”prima femeie chirurg din sud-estul Europei”.
Surse: wikipedia.org, adevărul.ro, ceascadecultura.ro