Maria Cuțarida Crătunescu (1857-1919)

0
111

MARIA CUŢARIDA-CRĂTUNESCU

Prima femeie medic și doctor în medicină din România, militantă feministă activă.
(n. 10 februarie 1857, Călăraşi – d. 10/16 noiembrie 1919, București)

Într-o epocă plină de prejudecăți privind capacitatea femeilor de a învăța și dreptul de a beneficia de aceleași drepturi politice și sociale ca bărbații, Maria Cuțarida sparge tiparele: este prima femeie medic din România și prima femeie de la noi din țară care obține titlul de doctor în medicină.

Încurajată de familie și ambiționată de exemplul studentelor la  medicină din alte țări europene, Maria Cuțarida își începe, în 1877, studiile la Facultatea de Medicină din Zürich, orașul în care încheiase și studiile liceale. Din cauza dificultăților de limbă, dar și datorită avantajelor pe care le aveau absolvenţii cu diploma obţinută în Franţa, doi ani mai târziu se transferă la Universitatea din Montpellier – Facultatea de Medicină. Să reținem că la acel moment, în Franța erau doar 17 fete care studiau medicina, una dintre ele fiind românca Maria Cuțarida!

Stagiatura şi pregătirea doctoratului le-a făcut la Facultatea de Medicină din Paris. În 1884 a susţinut teza de doctorat, care tratează o temă ce arată interesul ei pentru sănătatea femeii – Despre hidroree şi valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin, devenind prima româncă cu doctorat în ştiinţe medicale din estul Europei,având specializarea “boli ale femeilor şi copiilor”.

Cât timp a studiat în străinătate, ziarele din Bucureşti i-au urmărit evoluţia prin articole dedicate.

În toamna aceluiaşi an devine şi prima femeie medic din România, fiind deschizătoare de drum într-un domeniu în care femeile erau doar infirmiere, surori de caritate. Pentru a obţine dreptul de liberă practică în ţară, şi-a echivalat diploma trecând examenul cu calificativul Magna cum laude.

Deși pe parcursul studiilor, ziarele din București au scris laudativ despre rezultatele sale, odată întoarsă în țară, Maria Cuțarida avea să se confrunte cu prejudecățile sociale privind capacitatea unei femei de a profesa într-un domeniu rezervat până atunci bărbaților.

Își deschide o clinică particulară și, în paralel, face cerere către Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar la secţia “Boli ale femeilor”. Solicitarea îi esterespinsă, fără a fi motivată;i se oferă, în schimb,un post de profesoară de igienă. Reuşește, totuşi, în 1885, să obţină un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti, unde acordă consultaţii gratuite. Maria Cuţarida-Crătunescu nu a reuşit să promoveze concursul în vederea obţinerii postului de medic primar ginecolog, deşi era bine pregătită. Din 1886, devine şeful catedrei de igienă de la Azilul “Elena Doamna”, iar din 1891 şi al secţiei de ginecologie de la Spitalul Filantropia.

A înfiinţat, în 1897, organizația Leagănul și Societatea Materna, cu scopul de a ocroti copiii săraci;în 1898 a devenit vicepreşedinte al societăţii Cultura şi ajutorul femeii, iar un an mai târziu organizează prima creşă din România, la Fabrica de Tutun din Bucureşti unde,în perioada 1885-1898, a asigurat şi consultaţii pentru 2000 de muncitoare, care primeau consultaţii gratuite la locul de muncă.

A participat la mai multe congrese internaţionale. La Congresul acţiunilor feministe de la Paris (1900), a prezentat lucrarea Munca femeii în România, alcătuind o statistică a femeilor care au reuşit să promoveze intelectual.

„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbeşte îndeajuns în favoarea activităţii noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licenţiate în Litere şi 21 licenţiate în Ştiinţe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, şi o licenţiată în Drept, 319 profesoare de şcoală secundară de fete şi 2 licenţiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre şi al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”, prezenta Maria Cuţarida Crătunescu.(sursa: http://adevarul.ro/locale/alexandria/povestea-primei-feministe-romania-fost-maria-cutarida-cratunescu-femeia-luptat-mari-prejudecati-1_5959d3115ab6550cb8be8c75/index.html)

La congresele de la Bruxelles (1907) şi Copenhaga (1910) a prezentat acţiunile iniţiate de medicina românească împotriva mortalităţii infantile şi un studiu asupra creşelor din România.

În primul Război Mondial a fost mobilizată ca medic primar la Institutul şi Internatul Evanghelic, lucrând cot la cot cu Regina Maria.

După război, s-a imbolnăvit şi s-a retras din activitatea medicală. Pe 16 noiembrie 1919 s-a stins din viaţă, la Bucureşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *