Publicăm câteva precizări care fac foarte ușor de înțeles contextul construcției modelului salarizării înaintat de cele două federații reprezentative la nivel de sector Sănătate și importanța asumării acestuia de către Parlamentul României:
(1) În anul 2023, timp de mai multe luni, reprezentanții celor două federații, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății și o serie de experți în resurse umane selectați de minister, am lucrat la un proiect al noii legi a salarizării, adaptat sectorului sanitar.
Mai exact, sectorul public de sănătate are încă din anul 2023 finalizat proiectul legii salarizării – în partea care-l privește. Altfel spus, la Sănătate legea a fost gata încă de atunci.
Merită reținut faptul că rezultatul muncii acestui colectiv amplu de experți și al negocierilor din acea perioadă – transpus ca sistem de reguli în modelul solicitat acum de cele două federații – reprezintă o reformă a salarizării în sănătate, aducând elemente esențiale de modernizare și adaptare.
(2) Ceea ce am convenit în anul 2023 a fost transmis atunci Ministerului Muncii.
Experții Ministerului Muncii au preluat doar o parte din modelul nostru (ex. tariful orar diferențiat pentru lucrul în zilele libere), dar au „ratat” elementele esențiale.
În consecință, proiectul legii salarizării publicat în luna mai 2026 nu conținea ceea ce am stabilit noi anterior.
(3) De la începutul dezbaterilor și negocierilor din acest an pe tema noii legi a salarizării am insistat pe modificarea părții privitoare la sănătate conform regulilor convenite în anul 2023.
(4) Publicarea ieri a solicitărilor comune celor două federații reprezintă un punct firesc de trecere de la respingerea proiectului de lege la solicitarea adaptării lui la specificul sectorului sanitar, pe baza regulilor stabilite în anul 2023.
(5) După aproape o săptămână de negocieri și efort tehnic (desfășurate în continuarea și completarea activităților anterioare), cele două federații au finalizat adaptarea regulilor stabilite în anul 2023 (construite pe un model ce prevedea raportul 1:12 între salariile minime și maxime) la noul proiect al legi salarizării (în care raportul este de 1:8). Modelul de salarizare comunicat ieri de cele două federații include cea mai mare parte a condiționărilor indicate de inițiatorii proiectului de lege în cadrul negocierilor.
(6) Cca. 90% din modelul propus de cele două federații este construit în intervalul de negociere prevăzut deja de a doua formă a proiectului de lege pentru sănătate. Altfel spus, modelul realizat și comunicat de cele două federații poate fi integrat cu ușurință în proiectul legii salarizării.
(7) Modelul salarizării pentru sănătate, propus de cele două federații, nu doar că sprijină realizarea unui nou proiect al legii salarizării și îndeplinirea unui jalon din PNRR, dar asigură şi că aceste obiective nu sunt îndeplinite prin generarea unor disfuncționalități majore în sistemul public de sănătate.
Întregul context demonstrează că problema a fost aceeași tot timpul: condiția de acceptabilitate a proiectului legii salarizării, în partea privitoare la sănătate, este modificarea lui conform celor convenite de partenerii sociali din cadrul acestui sector.
Rezolvarea problemei se înscrie în logica funcționării dialogului social.
