Ana Aslan (1897-1988)

0
70

ANA ASLAN

Inventatoarea Gerovital,  ”Fântâna tinereţii”.
(1 ianuarie 1897, Brăila – d.19 mai 1988, Bucureşti)

”Urâțenia mă crispează, mă bblochează și mă anihilează! Nu aș ști cum să trăiesc într-o ambianță respingătoare. Detest bătrânețea, urâțenia și minciuna!” se destăinuia Ana Aslan.

Au apelat la ”leacul tinereții” numeroase personalități ale lumii – Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Charles Chaplin, Somerset Maugham, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy, Charles de Gaulle, Kirk Douglas, Salvador Dali, Pablo Neruda sau Iosip Broz Tito. Se estimează că 50 de milioane de oameni din toată lumea ar fi beneficiat de tratamentul Aslan cu fiole şi pastile Gerovital H3 – prinţi, regi, preşedinţi de state, şefi de servicii secrete, actori, scriitori, artişti, dar şi o mulțime de oameni simpli. O bună perioadă de timp, în bugetul statului român intrau anual aproximativ 17 milioane de dolari, venituri realizate de Institutul de Geriatrie prin utilizarea tratamentului Gerovital.

Dar tratamentul ”minune” trebuie însoțit de un regim de viață sănătos, recomanda Ana Aslan

La vârsta de 13 ani îşi pierde tatăl, care îşi risipise averea din cauza inabilităţii în afaceri şi a patimii jocului de cărţi. Familia Aslan se mută în Bucureşti, unde Ana absolvă Şcoala Centrală. Deși la 16 ani visa să ajungă pilot (chiar zboară cu un mic aparat), se decide să devină medic. Pentru a învinge voinţa mamei, care îşi dorea o altă carieră pentru fiica ei, declară greva foamei; într-un final, Ana obține acceptul de a se înscrie la Facultatea de Medicină, pe care o urmează în perioada 1915-1922.

În timpul Primului Război Mondial, mobilizată ca studentă la Iași, îngrijește bolnavi în spitalele militare, la Secția de boli contagioase și apoi în Secția de chirurgie. În 1919 se întoarce în București, unde are privilegiul de a lucra cu prof. Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie. După absolvirea facultății, în 1922, este numită preparator la Clinica II din București, condusă de Daniel Danielopolu. Timp de doi ani, sub îndrumarea acestuia, finalizează lucrarea de doctorat.

Este numită preparator la Clinica II din Bucureşti şi îşi începe activitatea didactică şi spitalicească la Spitalul Filantropia, apoi activează la Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara, Spitalul C.F.R. Din 1949, devine şeful Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti, punctul de plecare al carierei sale de gerontolog.

În anul 1952 prepară vitamina H3 (Gerovital), produs farmaceutic cu acţiune în tratamentul îmbătrânirii, precum şi în bolile bătrâneţii, în ateroscleroză, vitiligo, sclerodermie şi altele. Gerovital se bazează pe descoperirea proprietăţii regeneratoare a procainei aplicată în tratament cronic. În 1956, cercetătoarea prezintă descoperirea la Congresul European de Gerontologie din Germania, unde e privită cu scepticism, fiindcă era greu de acceptat de specialişti că se descoperise o adevărată fântână a tinereţii.

Pentru confirmarea rezultatelor, Ana Aslan organizează un program de cercetare masiv. Timp de doi ani, au fost recoltate probe de sânge de la peste 15.000 de oameni, sănătoşi, dar aflaţi în proces de îmbătrânire, din toată ţara. La experiment au participat 400 de doctori din 140 de clinici. Unii pacienţi primeau Gh3 (Gerovital), alţii un placebo şi doar doctorii ştiau acest lucru. Rata mortalităţii la cei care primiseră placebo era de 13%, iar la cei care primiseră Gerovital, de numai 2,7%. Tratamentul a fost brevetat în peste 30 de ţări, fiind considerat un medicament miraculos.

În 1952 este creat primul institut de geriatrie din lume, condus inițial de C.I. Parhon și din 1958 până la moartea sa de către Ana Aslan.

În anul 1960, Ana Aslan începe cercetările pentru un nou produs, folosit în terapiile pentru îmbunătățirea sistemului nervos și cardiovascular. În 1980 obține brevetul de inventator pentru Aslavital împreuna cu I. Polovrăgeanu. Atât Gerovital H3, cât și Aslavital sunt mărci înregistrate, fiind garantate cu marca olografă a Anei Aslan. Până acum, 154 de țări au înregistrat Gerovital și Aslavital.

Activitatea sa medicală a consacrat-o la nivel internațional: Ana Aslan a fost membru al Academiei de Ştiinţe din New York, al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, al Consiliului de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, al Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile, membru de onoare al Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, preşedinta Societăţii Române de Gerontologie. În 1952, Ana Aslan primește premiul internaţional şi medalia “Leon Bernard”, prestigioasă distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei; primește titlul de cavaler al Ordinului Palmas Academica din Franţa şi cel de profesor Honoris Causa emerit al Universităţii Braganza Paulista din Brazilia.

Paradoxal, deşi a tratat de-a lungul timpului oameni din toate clasele sociale, s-a ferit toată viaţa de doctori, fiindu-şi propriul medic. A acceptat cu greu să fie operată de cancer de colon.

După o internare de o săptămână la Spitalul Elias, s-a stins la 20 mai 1988, la vârsta de 91 ani. Și-a dorit o slujbă cu preot și să fie înmormântată în cavoul familiei Kalindero-Danielopolu, alături de mama și fratele ei. Din păcate, regimul Ceaușescu (chiar Elena Ceaușescu, se pare) i-a refuzat această ultimă dorință. A fost înmormântată în Cimitirul Bellu Ortodox, fără preot şi fără lumânări.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *